În comunitatea ATLAS, avem misiunea de a readuce starea de bine a oamenilor și putem ajunge la aceasta dacă învățăm să ne relaxăm, folosind diferite metode de relaxare. Simona Nicolaescu, psihoterapeut, coach și susținător al vieții echilibrate în România, ne-a prezentat două metode de relaxare la care putem apela când stresul cotidian nu ne permite să ne destindem.

Iată ce spune Simona Nicolaescu despre stres și despre cum putem învăța să ne relaxăm:

Cei mai mulți oameni cu care lucrez în sesiunile de coaching și psihoterapie suferă de stres și nu au învățat sau nu au fost învățați cum să se relaxeze. Înainte de a vorbi despre relații defectuoase, anxietate, atacuri de panică, cred că fiecare dintre noi ar trebui să aibă grijă să elimine stresul din viața lui sau să învețe să se relaxeze. Este baza pentru a avea o viață emoțională sănătoasă, echilibrată.

Atunci când ești stresat, prima ta reacție este fiziologică: inima începe să bată cu putere, respirația se accelerează, mușchii se contractă. Prima strategie în gestionarea corectă a stresului constă în controlul acestor reacții fizice.

Una dintre marile probleme provine din faptul că reacțiile fizice în față stresului, mobilizează oamenii pentru o acțiune brutală (faimosul răspuns de luptă sau fugă), însă, cele mai multe situații stresante apar la locul de muncă, acolo unde nu poți răspunde prin „luptă” sau „fugă”. În față unui coleg enervant, a unui copiator defect sau a unor clienți insuportabili, pregătirea corpului pentru o acțiune fizică este inutilă, și pe termen lung, greu de suportat.

Tensiunea permanentă a corpului tău, pe întreagă durată a zilei, explică, cu ușurință, starea de oboseală resimțită la finalul zilei.

Răspunsul de relaxare

Starea de relaxare este o stare opusă din punct de vedere fiziologic celei de stres. Ceea ce înseamnă că, atunci când ești relaxat, corpul tău este orientat într-o direcție diametral opusă celei din starea de stres. Stresul accelerează bătăile inimii, crește tensiunea arterială, frecvența respirației, declanșează transpirația, dilată pupilele, etc… pe scurt, contrariul a ceea se petrece în timpul relaxării. 

Răspunsul de stres și relaxarea au caracteristici foarte distincte, mai ales pentru că răspunsul la stres, spre deosebire de răspunsul de relaxare, este înnăscut, adică este biologic construit.

Totuși, fiecare om este familiar cu starea de relaxare în măsura în care ea este apropiată de de o altă stare, ce corespunde uneia dintre fazele somnului, denumită „faza de somn profund”.

În faza de somn profund, corpul tău este complet destins: mușchii sunt total relaxați, inima bate lent, iar respirația este mult încetinită. În mod spontan, corpul tău cunoaște cele 2 stări: starea de stres și starea de relaxare, ideea fiind să deprinzi starea de relaxare în starea de veghe.

Metode de relaxare

Principalele 2 metode de relaxare utilizate în toată lumea sunt variante fie ale „training-ului autogen” al lui Schultz, fie ale relaxării musculare a lui Jacobson. Este vorba despre 2 tehnici, atât eficiente, cât și relativ simple, care permit destinderea propriului corp.

Training-ul autogen al lui Schultz

Această metodă de relaxare pornește de la următorul principiu: se va obține destinderea minții și a corpului prin inducerea unor senzații cu ajutorul reprezentărilor mentale. Se lucrează mai ales asupra a 2 senzații: senzația de greutate și senzația de căldură.

  • Senzația de greutate a membrelor

Atunci când mușchii corpului sunt relaxați, îi percepi că fiind grei. Uneori, această destindere apare foarte brusc, mai ales când adormi sau te trezești brusc cu senzația de a fi căzut sau de a sări în gol. Acest aspect se datorează faptului că mușchii se destind foarte repede și nu în mod progresiv.

Cum ajungi la senzația de greutate? Imaginează-ți că brațele, picioarele, încheieturile mâinilor sunt de plumb sau de piatră. Vizualizează greutatea acestora și observă cât de greu îți este să le miști, ce efort trebuie să faci pentru a le ridică. Astfel, îți vei induce, în mod artificial, senzația de greutate și vei obține destinderea mușchilor.

  • Senzația de căldură a extremitatilor

Senzația de căldură a extremităților corespunde unui fenomen de „vaso-dilatație”: vasele mici de sânge se deschid pentru a lăsa sângele să circule, în timp ce în starea de stres, ele se contractă pentru a expulza sângele din extremități și a-l trimite direct în creier și mușchi.

Cum ajungi la senzația de căldură? Imaginează-ți că mâinile tale sunt calde, că te bucuri de razele unui soare, sau stai la focul unui șemineu, și simți căldură, care îți pătrunde în tot corpul. Atunci când începi să produci această senzație de căldură în minte, ajungi progresiv să o induci în corp, și astfel, îți modifici starea în sensul relaxării.

Relaxarea musculară a lui Jacobson

Această tehnică de relaxare presupune lucrul doar asupra mușchilor. Induci relaxarea musculară datorită exercițiilor care îți permit mai întâi să îți contracți mușchii pentru ca, mai apoi, să îi destinzi. Atunci când ești tensionat, spune-ți „Acum, îmi voi destinde mușchii umerilor”. Nu vei reuși imediat, însă dacă, îi contracți în prim moment, vei simți tensiunea, iar ulterior va fi mult mai ușor să îți destinzi mușchii umerilor.

Iată un exercițiu pe care l-am pregătit în format audio și care te poate ajuta să te detensionezi și să capeți o stare de relaxare.

Dacă ai nevoie de îndrumare pentru însușirea acestor tehnici de relaxare sau pentru a fi mai bine cu tine și cu cei din jur, programează o ședință individuală cu Simona Nicolaescu.